Din fiecare picătură de ploaie fac un acord și cu fiecare acord un ritm se naște. Monoton și consecvent gata să aplatizeze agonia, așternând astenia verbală și dezvoltând o imagine mentală proprie și personală dar atât de ireală.

Pierdut in departare, efervescent în nepăsare, subtil în relatare…un simplu oarecare…natural!

Ar fi atât de complicat să nu fie complicat, când e atât de simplu să nu fie simplu.

Te lupți cu câte un gând, o noapte întreagă, si-abia când îl sperie zorii zilei realizezi că ti-ai mai amanetat o dimineață.

Lipsa speranței usucă sângele în vene. Te ajută minciuna să transformi lipsa în amăgire dar la autopsia propriei intimități... te îneci în cenușă.

Mai am puțin să mă aprind ca să mă ard și să mă sting.

O umbra vagă din trecut cu-n viitor necunoscut.

Fac lobby printre sfinți ca să-mi rezerv cazarea și ma dau sfânt printre răniți când îmi ratez chemarea