Din fiecare picătură de ploaie fac un acord și cu fiecare acord un ritm se naște. Monoton și consecvent gata să aplatizeze agonia, așternând astenia verbală și dezvoltând o imagine mentală proprie și personală dar atât de ireală. Printre picături de ploaie ascund seceta dorului din mine și intrat în noroi până deasupra gleznelor și...

Pleci…și în drumul tau spre usă arunci așa… intr-o doară, o ultimă privire spre ultima imagine a unei ultimi amintiri de dinainte de plecare… si mori! Mori de dor, de teamă, mori de ciuda timpului prea scurt, mori de regretele adunate… mori că nu ești pregătit și totuși trebuie!

Sufocată de regi și regine, omenirea și-a comandat câte o coroană pentru fiecare locuitor. Sătulă de-atâta degringoladă și sânge spurcat, a dat mulțimii dezlegare la încoronare spre cernirea gloatei, căci coroana putea fi purtată de oricine dar numai cei vrednici o puteau purta pe cap. Pentru toți ceilalți coroana cădea pe gâtlejul lor și-i sugruma....