Înspăimântat de goliciunea zării am înnoptat departe de sine. Nu era cu nimic mai bine dar măcar era liniște și totodată singura opțiune disponibilă pentru cea din urmă dorință. Îmi știu prea bine haosul dintre tâmple și după atât de multă zarvă, atât de mult timp, am redescoperit într-un final plăcerea de a asculta liniștea.
Lipsa Sperantei
L